Nu stiu exact cum s-a intamplat..stiu doar ca m-am trezit..iubindu-te pe versurile unui val.in cantecul unei clipe...vorbea doar fericirea…aveam acum in grija un suflet fragil… Au urmat zile,nopti goale.. Rataceam prin lume fara sa stiu cine sunt si ce vreau..simteam aceasta si ma sfasiam… Am plans ascultand melodii, am oftat privind la o fotografie, am telefonat pentru a auzi o voce, m-am indragostit de un suras. Am crezut ca aripile-mi inca plapande se vor frange sub povara aducerilor aminte, dar nu! Nu m-ai lasat sa ma prabusesc. Ai fost mereu langa mine,desi uneori erai asa departe… Dar, o persoana care te iubeste nu ti-ar face niciodata si nu te-ar jigni. Iubirea adevarata trebuie sa semene cu un vis,sau cel putin asa m-ai invatat tu. Toate ceasurile si faptele noastre au tins sa ne apropie. Ce altceva putea sa-mi umple visele din trecut decat viitorul? Si astfel..viata mi te-a adus aproape de sufletul meu…intr-o seara de martie..cu palpitari discrete,de imagini,de pleoape..de noi!
Lasa-ma sa ma ascund in tine asemeni unui gand ratacit,pe marginile unei clipe tarzii. Pastreaza-ma,pastreaza-ma macar pentru o vesnicie. Mi-amintesc…glasul mi se rupe sub sarutul pe care mi-l da inceputul. Aveam atatea de spus..insa…erau si mai multe de trait. Cuvintele isi au taina lor, numai de noi stiuta! Cand doua suflete, care se doresc unul pe celalalt,oricat de departe se aflau,se gasesc in sfarsit..o unire puternica si pura ca sufletul insusi, incepe pe pamant si continua…spre niciunde! Viitorul este inca si mai mult al inimilor decat al mintii. Mai stii banca aceea? Ziua aceea..in care mi-ai readus primavera in suflet? A fost intaia oara cand mi-ai auzit sufletul,cand mi-ai simtit pulsul accelarandu-se la auzul acelei melodii angelice de chitara… Mi-ai promis,tinandu-mi mainile reci si tremurande in ale tale(erau asa calde) ca vei avea grija de mine,de noi..ca orchestrarea intregirii noastre va continua… N-am stiu a spune din nou,nimic. Te-am imbratisat cu ochii si cu trupul ce inca plangea. Oh, cata lumina ai adus in temnita din launtrul meu. Iubesc acel infinit ce ma leaga de tine, iubesc acel tot prin care tu traiesti! Totusi, exista ceva ce nu ti-am spus eu inca? Ma intreb neincetat daca asemenea fericire nu e cumva un vis? Inca nu pot cuprinde cu mintea si cu inima acest paradis vesnic senin!!
